Cookie-uri     Politica de confidențialitate

DOCUMENTE Lacasuri Ortodoxe (1):

Confirmarea ştiinţifică a celor mai vechi moaşte de pe teritoriul României

 


Pe şantierul arheologic Halmyris, de lângă Murighiol, judeţul Tulcea, o echipă româno-americană, condusă de prof. Mihail Zahariade, a descoperit, în 2001, osemintele a doi martiri creştini. Identificarea acestora s-a finalizat în urma studiului efectuat de antropologii Nicolae Miriţoiu şi Andrei D. Soficaru, care au stabilit că este vorba de Moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet Preotul şi Astion Monahul.

Pe şantierul arheologic Halmyris de lângă Murighiol, judeţul Tulcea, o echipă româno-americană, condusă de prof. Mihail Zahariade, a descoperit, în 2001, osemintele a doi martiri creştini. Identificarea acestora s-a finalizat în urma studiului efectuat de antropologii Nicolae Miriţoiu şi Andrei D. Soficaru, care au stabilit că este vorba de Moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet Preotul şi Astion Monahul.

Datele studiului antropologic sunt în concordanţă cu cele scrise în “Acta Sanctorum” (Faptele Sfinţilor), cea mai veche culegere de acte martirice iniţiată de Jean Bolland (1596-1665), iezuit olandez, numit şi Bollandus, de unde numele continuatorilor săi – bollandişti. În urma acestei descoperiri, IPS Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat atunci pentru prima dată Sfânta Liturghie în imediata vecinătate a criptei de unde cei doi sfinţi au ocrotit Dobrogea vreme de 1700 de
ani.


Cetatea Halmyrisului este situată între localitaţile Murighiol şi Dunava. Şantierul arheologic a fost deschis în 1981, iar campania de săpături a demarat în 2000. Echipa de arheologi
româno-americană a descoperit o Basilică Episcopală, descoperire foarte importantă, ce confirmă scrierile din “Notilia Episcopate”, în care se arată că cetatea Halmyris a fost, începând cu
secolul al V-lea, Episcopie a “Scythiei Minor”. Profesor dr. Mihail Zahariade, şeful Şantierului, a anunţat cădescoperirea osemintelor celor doi martiri a avut loc în anul 2001, chiar în ziua
prăznuirii Adormirii Maicii Domnului.


De la început a existat presupunerea că este vorba despre osemintele a doi martiri creştini, graţie inscripţiei de pe peretele estic al criptei, care s-a păstrat aproape intactă. Au fost descifrate primele două rânduri din cele şapte păstrate, în care este scris în limba greacă „Martirii lui Hristos”. Următoarele rânduri nu s-au mai păstrat, însă în rândul al cincilea este scris „Asto” şi puţin mai departe litera “n”. În ultimul rând apar primele trei litere ale verbului „ibrio”, care inseamna a molesta, a lovi.
Toate acestea 1-au determinat pe profesorul Zahariade să atribuie osemintele Preotului Epictet şi Monahului Astion, ale căror viaţă şi pătimire sunt prezentate în “Acta Sanctorum”, în capitolul
„Despre Sfinţii Epictet Preotul şi Astion Monahul, martiri almiridieni din Scythia”.


Analiza antropologică a adus noi argumente în favoarea importanţei descoperirii, pentru că cei doi sfinţi, cunoscuţi pană de curând numai din izvoare scrise, sunt confirmaţi acum şi prin izvoare arheologice, iar Moaştele lor sunt în prezent cele mai vechi din România. În finalul studiului lor, antropologii Nicolae Miriţoiu şi Adrian D. Soficaru afirmă ca avem de a face cu rămăşiţele pământeşti (Sfintele Moaşte) a doi martiri creştini, schingiuiţi şi apoi executaţi prin decapitare. Confruntarea acestor rezultate cu sursa istorică (şi identificarea personajelor) constituie o rară ocazie, cu totul deosebită pentru paleoantropologie.

În legătură cu aceste descoperiri, IPS Teodosie a afirmat într-o declaraţie de presă că ele „sunt extrem de importante pentru întreaga spiritualitate creştină a românilor şi a întregii Ortodoxii”. „Anul acesta, ziua prăznuirii celor doi sfinţi, 8 iulie, a fost o zi în care dobrogenii, şi nu numai ei, au avut ocazia să se închine la cele mai vechi moaşte descoperite pe teritoriul României. Puterea lor tămăduitoare era cunoscută încă din primele secole ale creştinătăţii. Îi mulţumim Lui Dumnezeu că ne-a binecuvântat la acest început de mileniu cu asemenea odoare nepreţuite”, a mai spus Arhiepiscopul Tomisului. Desfăşurată cu participarea unor profesori, clerici şi laici, veniţi de la cele mai importante centre universitare şi instituţii de profil, precum Institutul de Studii Sud-Est Europene, sesiunea a confirmat că este vorba de cea mai importantă descoperire, menită să întregească semnificaţia spaţiului danubiano-pontic pentru creştinismul românesc. Comunicărileştiinţifice
şi vizita la faţa locului i-au convins şi pe cei câţiva arheologi, care infirmau descoperirea de la bazilica episcopală a Halmyrisului, că este vorba de o mare binecuvântare a lui Dumnezeu pentru Dobrogea şi pentru întreaga Românie, după cum notează ziarul „Ziua de Constanţa”.

În cadrul aceleiaşi sesiuni ştiinţifice, au fost prezentate şi alte comunicări privind creştinismul timpuriu din spaţiul danubiano-pontic: - “Relatări despre creştinism la vizigoţii de la Dunărea de jos şi din Dobrogea în secolul al IV-lea” de prof. dr. Pitters Hermann,

- „Bazilica extra-muros din sectorul de vest al Cetatii Tropaeum Traiani” de dr. Gheorghe Papuc,

- „Creştinismul timpuriu în Scythia Minor, în lumina descoperirilor arheologice” de dr. Virgil Lungu,

- „Vestigii paleocreştine din secolele III-IV, descoperite în aşezarea rurală autohtonă de la Telita, punctul Amza, jud. Tulcea” de dr. Victor Heinrich Baumann,

- „Tezaure ecleziastice din Dobrogea” de dr. Traian Cliante.